1 review for Un loc doar al meu

1. 

   5 out of 5

   Issabela Cotelin – iunie 10, 2021

   „Un loc doar al meu” este o carte în care autoarea, Irina Alexe, își pune, cu o sinceritate nudă, sufletul pe tava eternei povești a căutării unui loc al ei, numai al ei, în larga lume de alte suflete din jur.
   Dacă povestea e aceeași, personajele sunt, însă, mereu altele și, bine descrise, pot surprinde; iar dacă surprind, înseamnă că autorul a reușit ce și-a propus.
   Recunosc în carte lumea satului, prin care am trecut mulți orășeni, în stadiul de copil. Recunosc prejudecăți și norme ale acesteia, obiceiuri și tradiții, tipare, chipuri caracteristice. Recunosc drame generale sau personale, iar despre cele generale autoarea vorbește cu un realism amar greu de digerat tocmai prin nedramatizarea lui.
   Verbul ei este alert, acțiunea se petrece într-un fel de, metaforic vorbind, prezent continuu, epitetele devin implicite. Irina descrie în general fapte, iar atunci când se oprește și pentru analiza lor, acestea capătă o importanță aparte și merită o pauză de reflecție din cotidianul oricui.
   Personajele Irinei reușesc într-un final să fie pozitive toate, în ciuda aparențelor, iar naturalețea dialogurilor e dezarmantă, în ea recunoscându-se ușor adolescentul, timidul, cuceritorul, hotărâtul și nehotărâtul, simplistul, vulgarul mascând o bunătate primară.
   Personal, mi-a plăcut în mod deosebit explicația pe care autoarea o dă termenului „foame” în calitate de concept. Este, după mine, perfect valabilă, extrem de reușită și demnă de orice DEX uman – nu cel accesibil cu un click pe google. Nu o redau aici, ca să nu stric farmecul revelării ei.
   Aș concluziona spunând că este o carte scrisă cu picioarele bine înfipte în pământ, dar cu capul în norii inefabilului care ne definește ca oameni.
   … Dacă noi înșine ne-am găsit locul nostru, știm doar noi. Dacă Irina și-a găsit locul ei, vă las să descoperiți, prin intermediul editurii Siono, tot singuri…