Poezia Cristinei Cristea este o simfonie fluidă a unei minți răscolite de dragoste de viață. Poeta este, prin propria scriitură, o floare de salcâm roz. Neapărat roz, pentru că e o specie rară, așa cum este și cuvântul pus la baza unui univers descriptiv, cu case mici și albe, cu mușcate la ferestre, cu cireși înfloriți și dragoste ce se întinde curat în pânze pictate de amintiri, colorate adesea olfactiv. Emoțiile se scriu pe petale de floare, care se transformă adesea în fluturi, reinventând un ludic al gingășiei trăirilor. (Em Sava)