6 reviews for Criptic

1. 

   5 out of 5

   Oana Stroe – martie 27, 2022

   Îmi pare rău că nu am ajuns să scriu imediat, la cald, câteva cuvinte despre proaspăt apăruta carte a lui Radu Prodan, Criptic. Dar, deși am terminat-o acum câteva zile, încă sunt urmărită de imaginile din ea.
   Dacă la început am citit lejer, pierdută un pic în încercarea de a plasa personajele în locul potrivit, pentru că acțiunea se petrece în SUA și se desfășoară pe mai multe planuri, de la laboratoarele științifice, NSA, Pentagon și Casa Alba, pe măsură ce am avansat, cartea a devenit atât de palpitantă încât nu am mai putut să o las din mână. Acum realizez că nici o clipă nu am simțit că autorul nu ar fi american. Radu Prodan descrie atmosfera, cu multe detalii geografice. Astfel, străzile, orașele, totul este extrem de bine construit încât te transpun direct în realitatea americană.
   Firul narațiunii este atât de bine trasat încât ai momente în care răsturnările de situație și maleficul lasă goluri în stomac. Suspansul este întreținut și te tine cu sufletul la gură pe tot parcursul cărții. Este imposibil să stai liniștit până nu vezi ce se întâmplă mai departe. Toată acțiunea, ce este combinație între thriller clasic, politic și științific, având în centru NSA, se desfășoară ca un film bine jucat în mintea cititorului. Lucrul acesta mi-a amintit de ceea ce mi-a mărturisit Radu Prodan în interviul lansării de carte, cum că vizualizează întâi povestea și apoi transcrie pe hârtie întregul film al acțiunii.
   Felicitări, Radu, eu chiar văd „Criptic” ca un posibil film de succes pentru toți iubitorii de thriller politic și științific. Acțiunea este extrem de actuală, iar conflictele dintre niște cercetători ce își doresc să folosească tehnologii extrem de avansate pentru a vindecarea afecțiunilor psihice, Big Pharma ce se teme să piardă sume enorme de bani și armată, ce vede un potențial imens în această descoperire se acutizează până la confruntări armate, conspirații, răpiri și tortură.
   Incă o dată, Felicitări, Radu pentru acesta carte. Sper ca ea să fie descoperită și apreciată de cât mai mulți cititori.

2. 

   5 out of 5

   Crina Pop – aprilie 21, 2022

   Romanul CRIPTIC a ajuns la mine acum câteva săptămâni și, recunosc, am amânat lecturarea lui pentru că-mi doream să-i dau o importanță aparte. Sunt într-o perioadă în care sunt prinsă și în alte activități, care mă țin departe de lectură și nu-mi doream să tot las, cartea, din mână.
   Titlul cărții m-a izbit oarecum după ce-mi făcusem o altă imagine a scriiturii lui Radu Prodan din romanul PAȘI în care a fost coautor cu Em Sava. Acolo l-am văzut ca un scriitor masculin ușor atipic, în sensul că puțini bărbați sunt cei ce-și pun la vedere partea duioasă, partea emoțională. Romanul CRIPTIC mi-a sunat în auz ca o lovitură de pumn în colțul mesei: ”până aici v-a fost, de astăzi totul va fi criptat!”. Glumesc desigur, dar recunosc că mi-a trezit curiozitatea tocmai titlul romanului.
   Nu mică mi-a fost uimirea să găsesc un thriller științific și politic, extrem de bine documentat, iar pe Radu Prodan un scriitor complet și complex. Complet pentru că nu este la îndemâna oricărui scriitor să descrie, cu atâta ușurință, personajele din rolurile de pasionați cercetători științifici, politicieni duri și neînduplecați și bărbați sentimentali ce-și exprimă emoțiile într-un mod ușor ștrengăresc. Îl consider un scriitor complex, pentru că romanul CRIPTIC nu se citește ușor. Sunt convinsă că mulți cititori se vor simți mărunți când vor da de complexitatea informațiilor din carte. E lesne de înțeles că romanul n-a fost ”fluturat” într-un timp scurt, ci scris pe o perioadă mai îndelungată. Munca de documentare îl face și pe cititor să simtă sudoarea trudei scriitorului. Plasarea acțiunii într-un spațiu străin de România, a necesitat multă muncă și documentare, chiar dacă unii se vor hazarda să spună că internetul e generos cu toată lumea. Acuratețea cu care e scrisă partea științifică îl determină și pe cititorul de specialitate, să se aplece în fața scriitorului, nu doar a cititorului de rând. De remarcat este și talentul scriitoricesc în a descrie dinamica acțiunii care uneori mi-a provocat palpitații.
   În timpul lecturii am avut o stare permanentă de entuziasm și speranță în descoperirea acestui microcip Pixiedust, deși de la început am bănuit că subiectul romanului este o simplă ficțiune. O ficțiune premonitorie, spun acum. Îmi place să cred că microcip Pixiedust, dacă nu e criptat pe undeva, va fi inventat în curând. Așa cum Stimulatorul epidural vine în ajutorul pacienților cu traumă pe coloană, cu secționarea măduvii, sunt aproape convinsă că undeva într-un laborator, un ”microcip Pixiedust” este pregătit să vină în ajutorul bolnavilor psihic.
   Spuneam că romanul CRIPTIC nu se citește ușor, nu doar pentru bagajul informațional dureros de vast, ci și pentru ceea ce trezește interes cititorului. Mie mi se strepezesc dinții când aud de politică, așa că am fost tentată să citesc pe diagonală paginile cu acest subiect. Dar am fost încântată să descopăr că în lumea asta a bărbaților în care doar ei și numai ei, descoperă și inventează, microcipul Pixiedust să fie inventat de o femeie. Să o iau ca pe o informație premonitorie?
   Și ca să-i conving pe cititori că romanul CRIPTIC se citește, luând notițe, voi posta aici un citat demn de luat în seamă: ”Deștept e un câine, domnule maior. Elise Brockmann este, la ora actuală, cea mai inteligentă ființă din istoria omenirii. Are un IQ confirmat de 220 și dacă asta nu vă spune mare lucru, aflați că la un IQ de 180, un om e considerat îndeobște un geniu absolut. Albert Einstein a avut 190, asta ca să vă faceți o idee despre ce vorbim.”
   Și dacă și acest citat îl iau ca pe o premoniție, viitorul sună bine.

3. 

   5 out of 5

   Cristina Dinu – iunie 6, 2022

   Acum opt ani, am citit tot ce-am prins de la David Baldacci. M-au fascinat cărțile lui, nu atât pentru subiectul de bază, cât pentru modul în care le-a scris, de nu puteam să las cartea până nu o terminam, iar apoi intram în sevraj că mai voiam. Mă gândeam la vremea respectivă că mi-ar plăcea să dau și de un scriitor român, care să mă mulțumească în același mod.
   Ei, uite că a venit și ziua aia 😊
   Îi pot reproșa un singur lucru acestei cărți, dar vi-l spun la final.
   Mi-a plăcut teribil cum și-a structurat Radu Prodan cartea și cum a ales să urmărească firele acțiunii. A găsit rețeta perfectă prin care să țină cititorul curios și alert.
   Au fost câteva momente în care am bănuit ce va urma. De multe ori în astfel de momente, părăsesc cartea, dacă mi se confirmă că am dreptate și nu are nici un plus de valoare cu care să mă țină mai departe în lectură.
   “Criptic” m-a uimit! Deși am mirosit o parte din evoluția evenimentelor, povestea este atât de alertă și de energică, încât n-am putut lăsa cartea, mânată fiind de curiozitatea aprinsă de alte ițe ale narațiunii.
   Pe scurt este vorba despre o tehnologie medicală revoluționară pentru care începe o întreagă luptă, de la cei care o vor pentru aplicații miliare, până la medicii care nu vor să le fie luată pâinea de la gură.
   E posibil așa ceva, în lumea în care trăim? Ooo da. La fel cum e posibil să existe nenumărate tehnologii, invenții și descoperiri despre care noi masele nu vom afla niciodată.
   Povestea este realistă, tangibilă și ușor de urmărit, dar mai ales de înțeles.
   E o carte plăcută, ca un film de acțiune la care ne relaxăm într-o sâmbătă seara și care la final ne face să fim mai relaxați și să ne bucurăm că am văzut ceva bun.
   O recomand cu căldură! Am citit-o în câteva ore și sincer mai vreau un volum!
   În primele pagini, mi-a fost teamă să nu găsesc personaje d-alea precum Chuck Norris care înconjoară singur armata chineză. N-a fost cazul. Personajele sunt bine gândite și perfect reale.
   Apoi la final, iar mi-a fost teamă să nu fie un final stupid după o acțiune atât de atent făurită. Mulțumesc Radu că m-ai făcut să răsuflu ușurată și să închid cartea cu maximă satisfacție. Povestea a evoluat frumos de la prima până la ultima pagină!
   Ce am să-i reproșez?
   Dacă mă împiedicam de ea în librărie, nu o cumpăram! De ce? Pentru textul de pe copertă, pe care l-am ascuns în poză.
   La final de lectură pot spune cu mâna pe inimă că acel text nici măcar nu descrie cartea. Acel citat o dezavantajează crunt!
   Când am văzut textul de pe copertă și mi s-a cerut să-mi dau cu părerea despre carte, în mintea mea urla o voce ” aaa fuck, m-am săturat de conspirații medicale. Mi-a dat covid-ul doze de conspirații că nici sida nu se mai apropie de mine. Sunt imunizată pe viață!”
   Am promis să-mi dau cu părerea și m-am pus pe citit. O dată la 50 de pagini îmi venea să smulg coperta și să urlu la ea că-și bate joc de carte.
   Știu ce înseamnă să-ți iubești munca și mai ales ceea ce contează pentru tine în esența produsului tău. Știu cum este să te ia valul și să crezi că ceea ce te mișcă pe tine, îi va atinge și pe alții. Prin chestia asta mi-am ucis și eu câteva produse ce au rămas ignorate de cumpărători.
   Foarte bună cartea! E o lectură plăcută! Eu i-aș pune un sticker peste text și aș aștepta șirul de cumpărători curioși să afle ce-i criptic în Criptic!

4. 

   5 out of 5

   Camelia Sima – iunie 12, 2022

   https://www.psi-words.com/criptic-mai-mult-decat-o-carte/

   despre scrisul lui radu prodan aș putea spune multe, dar mai ales că nu îmi este necunoscut. m-am intersectat cu el în partitura pentru două suflete, pași și am admirat acolo sincronizarea celor doi autori- axel și em- modul aproape incredibil în care s-au împletit emoțiile, metaforele, trăirile celor doi autori, acel yin și yang literar în care, pe parcursul întregii cărți, ai senzația că povestea este scrisă de fapt de o singură persoană. cu toate acestea, pentru cititorul avizat, acela care știe că așa cum mâinile noastre au amprente și scriitura are, mâna lui radu se ”vede” în pași, se simte în liniile clare și fără echivoc, acelea pe care mi-am dorit și le-am regăsit în noul roman, criptic, o carte în care imaginația autorului se împletește cu o muncă de cercetare extrem, extrem de amănunțită și de profundă, ceea ce dă autenticitate și veridicitate întregii povești.

   

   criptic este întrucâtva soră de raft magic siono cu propria mea carte, proză de pisică. au trecut împreună prin tipografie și au apărut la mică, foarte mică distanță una de celalaltă, la începutul lui martie, anul acesta. apar împreună chiar și pe afișele siono, cele de la bookfestul la care l-am întâlnit în sfârșit pe omul care a adus în panoplia siono acest thriller politic absolut impresionant. desigur, am fost tentată încă de atunci, de la apariție, să am această carte, am fost curioasă aidoma pisicii la vorbele cristinei, dar știam că ne vom vedea. nu știam că radu va fi cel care îmi va fi gazdă, moderator și oglindă la lansarea de duminica trecută, aveam să aflu mult mai târziu și pentru că înțeleg pe deplin asta, lucrurile se întâmplă așa cum se întâmplă.

   așa că, după o magică, fabuloasă, minunată și perfectă zi de duminică (da, a fost multă lume la bookfest, poate prea gălăgie, sigur prea cald, dar cui îi pasă) m-am întors acasă cu criptic-ul cu autgraf în brațe, cu foamea de a citi ceva bun, cu convingerea lăuntrică că, la capătul întregii povești, o să rămân câteva clipe cu cartea în brațe, zâmbind, așa cum fac mereu cu cărțile pe care le iubesc. și așa a și fost, am plutit o vreme bună zâmbind.

   pentru unii, scrierea lui radu poate părea ermetică și extrem de tehnică. documentarea minuțioasă și tratatele de neurologie se simt în roman și îi dau autenticitate și coloană puternică, însă întregul roman, care vine din sfera excelenței în scrierea cinematografică (abundă în descrieri și succesiuni de situații care lasă cititorul să vadă cât se poate de limpede, dar și să își imagineze cu propriile simțuri) este un echilibru perfect, un puzzle, un pixiedust care, odată injectat, de la primele cuvinte și de la primele pagini, fac cititorul dependent de intriga cărții și, mai mult, îl fac să se îndrăgostească de ea. scrierea este una alertă care îți dă senzația că te-ai urcat într-un bolid albastru care gonește prin întreaga poveste cu pedala de accelerație împinsă în podea. toate întâmplările se succed exact cu aceeași viteză și exact cu aceeași intensitate inclusiv scenele de tandrețe, de duioșie care dau o tușă caldă, foarte fină, decorului altminteri deloc blând. și nici nu ar putea fi altfel, vă reamintesc că vorbim despre un thriller politic și științific în care NSA și Big Pharma nu sunt metaforele roz, iar casa albă nu este un decor din turtă dulce din basme.

   desigur că nu am să vă povestesc despre romanul în sine. nu e treaba mea. treaba mea este să admir scriitura bună, să mă adăp din ea chiar dacă, știu asta, este un registru eminamente masculin acolo. treaba mea este să vă spun că, citind, am rămas deseori cu ochii larg deschiși, că am simțit pe rând presiune, furie, eliberare, speranță, duioșie și în final multă recunoștință pentru că am ajuns să îl cunosc pe omul care a așezat această poveste pe hârtie. că sunt onorată și nespus de fericită pentru că am avut ocazia să citesc o poveste profund americană scrisă de un autor român. și că este atât de bine scrisă încât, dacă s-ar face un film din ea, scenaristul ar fi șomer. treaba mea este să vă spun că se scrie bine, cu nerv, alert și ferm în criptic și sunt tare curioasă încotro se îndreaptă acum scriitora lui radu pentru că de la pași la criptic sunt ani lumină, chiar dacă am avut senzația că am făcut doar un pas, pe o altă pagină.

   personajele cărții sunt extrem de bine desenate, așa cum spuneam, arta scrierii cinematografice s-a așezat pe biroul lui radu și l-a vegheat când scria, dar ce mai voiam să vă spun este că am admirat grozav fațetele iubirii care întregesc povestea. pentru că în numele iubirii suntem capabili să inventăm, să respirăm, să trăim, să apărăm și să iubim mai departe, oricât de mult se răstoarnă lumea în jurul nostru.

5. 

   5 out of 5

   Cristina Apostol – august 31, 2022

   De aproape o săptămână am finisat cartea „Criptic” scrisă de Radu Prodan, am stat ca să se așeze textul ca să pot împărtăși cu voi bucuria de a citi o carte de excepție, cum de fapt sunt cele scrise la Editura Siono. Astfel, într-o notă vizionară vă pot menționa că acest volum a reunit tot ce poate fi mai bun în lumea celor scrise și a surprins cu desăvârșire privirea mea. Cred că prea puține cuvinte o să aștern aici la cât de tare mi-a plăcut această operă, e genul acela de carte ce o dată prinsă în tumultul de informații nu o mai poți lăsa din mână; aceasta abundă în descrieri, în acțiune, suspans, în împletiri întortocheate ale firului epic, dar și surprinde prin personaje puternice gata fiind mereu să șocheze cititorul de rând.

   Totul se începe atunci când este dată știrea apariției microcip-ului Pixiedust, un proiect științific realizat de o femeie cu o minte scliptoare care vine ca un „ajutor” în plus persoanelor cu probleme de sănătate. Programul este unul revoluționar astfel că ajunge ținta mai multor organizații, mulți vor să pună mâna pe cip pentru diferite scopuri și nu atât de benefice cum se gândește creatoarea acestuia. Astfel se iau măsuri severe, dar totul e la limită atunci când viața atârnă pe un fir de ață. Multe laboratoare științifice, NSA, Pentagon și Casa Albă vor să obțină puterea supremă de a controla mintea umană, însă planurile de acasă nu coincid cu cele ale păzitorilor programului. Iar pe această notă se țese o acțiune dusă la limită, pe alocuri accelerată, iar uneori îngreunată de evenimente ce lasă loc de sentimentalisme. Direcțiile se ramifică, pe alocuri nici nu realizezi care pe care, cine e cine ca mai apoi să constați că trădările curg în lanț, că disimulările sunt ca un ac în piciorul unei puteri sus puse.

   Criptic- secrete și suspans…

   Autorul m-a transpus într-o lume vie în care am trăit și simțit alături de eroii principali tot tumultul de momente incredibile în care viața a fost pusă ca la un joc de noroc, în care ziua a fost noapte iar întunericul a fost de smoală. Un joc care i-a făcut vulnerabil pe eroii cărții în fața zilei de mâine, mereu cu senzația urmăririi, cu teama umbrei ce se prelinge prin colțurile tăinuite. Personajele au plonjat prin text ca pe nisipuri mișcătoare, mereu cu frica de a nu fi încolțiți, de a nu fi lichidați de mințile criminale fără nume. Și totuși, pierderile au fost majore, nici măcar bucuria succesului nu a avut impact, ci doar moartea care ar fi putut fi anticipată. Ocolită cumva. Evitată. Însă acum răzbunarea își cere tributul, totul merge împotriva timpului cu o viteză acaparatoare, una care seacă de putere. Oare gustul ei va stinge focul din inimă?

   Cartea „Criptic” este un thriller clasic, politic și științific extrem de captivant și de vizual. Totul ni se prezintă atât de detaliat încât citind te transpui ca într-o rulare cinematografică ce nu te lasă să o abandonezi, ba din contra, te prinde în plasa ce se țese în jurul acțiunii rămânând captivi printre file pentru a deznoda orice fir al unui scenariu scris cu o dibăcie de invidiat. „Criptic” este o carte uluitoare, care te ține în tensiune de la prima și până la ultima pagină, dacă nu mă credeți, citiți-o și vă veți convinge, eu am rămas plăcut surprinsă!

6. 

   5 out of 5

   Monica (proprietar verificat) – iulie 24, 2024

   Criptic, o carte scrisa asa cum imi place (cursivitate, traire, suspans si emotii). O carte citita cu inima la gura, cum se spune. In ciuda putinului timp pe care il am pentru lectura, am citit-o in doua zile. Am trait un film, citind aceasta carte. Recomand cu mare, mare drag Criptic. Nu veti regreta. M-as bucura sa imi pot imbogati biblioteca si cu volumul Cuantic, pe care acum o citesc virtual. 🙂 Multumiri autorului!