Ca ființă înzestrată cu rațiune, Omul a reușit, de-a lungul existenței sale, să observe corelațiile dintre biologie și celelalte discipline: chimia, fizica, matematica și să le interpreteze la un nivel cuantificabil. De aceea, cartea scrisă de Nicolae și Lucian Ivanov reprezintă un pas înainte în asocierea biologiei, concept intrinsec al oricărei specii, cu acea noțiune abstractă denumită Timp. De ce abstractă? Deoarece, odată depășită influența Pământului, legile temporale conțin variabile diferite, constante universale, care nu mai țin cont de ciclurile de rotație ale Terrei ci se supun unor alte legi, de anvergură cosmică.

Ce este, deci, cronobiologia? Pornind de la premisa că orice organism viu are propria sa legătură, la nivel subatomic, cu Universul, devine logic faptul că însăși biologia sa respectă anumite legi ale Universului. Expresia poetică „suntem praf de stele” are o conotație cât se poate de concretă, dacă ne gândim la faptul că fiecare atom, fiecare moleculă, se supun acelorași legi care guvernează Universul în ansamblul său.

Cartea celor doi autori sintetizează aceste lucruri, subliniază, dacă vreți, legătura intrinsecă a Omului cu propriul său Univers care, la rândul lui, este conectat prin fire ce pot fi definite doar matematic la Universul în care Luna se rotește în jurul Pământului, Saturn are inele care-i conferă o particularitate ultra-cunoscută, iar pulsarii trimit, cu precizie matematică, impulsuri electromagnetice în vidul stelar. Legătura dintre Om, ca ființă supusă legilor biologiei și Universul pe care îl locuiește este concretizată de cei doi autori, Nicolae și Lucian Ivanov, într-o carte care evidențiază, cuantifică și explică permanenta și vitala legătură a Omului cu ceea ce se află dincolo de cerul înstelat, vidul cosmic prin care Pământul se năpustește cu peste o sută de mii de kilometri pe oră în fiecare secundă a existenței sale.