Când treci dincolo de cuvinte, întâlnești fiorul pur al izvorului emoțiilor primare. Împlinești destine versificate, reciclezi oameni, te transformi într-o mașină de spălat vise și, în general, recreezi universul tău personal cu ușurința cu care ai reface un joc de lego strâmb sau strâmt din lumini și umbre. Poezia Cristinei Pop se arcuiește în distopii fermecătoare și le surprinde cu un firesc absolut, construit pe dale de piatră trase în ciocolată și frunze ce pictează și dansează pe axul pământului șevalet. Joaca este atributul ochiului liric, care reverberează transformări și transferuri dintr-o dimensiune in alto, cu ușurința unei sintaxe proprii atât a propoziției cât și a frazei.