EDITURA TA!
Meniu
Meniu
6 reviews for Respiră, Eliza!
You must be logged in to post a review.
Respiră, Eliza!
de
Iulia Nani
42,00 lei
sau comandă cartea prin SMS la numărul: 0723 581 373 (tarif normal)
IMPORTANT: numărul de mai sus este NUMAI pentru SMS. Pentru contact, apelați 0729 962 859.
– titlul
– câte exemplare?
– numele destinatarului
– adresa de expediere
– numărul de telefon
– costul expediției este unic, 5 lei pe teritoriul României
ISBN: 978-630-6509-39-3
Anul apariției: 2023
Nr. pagini: 274
Format: 13 x 20
Unele relaţii încep cu un inel pus pe deget, iar altele cu unul scos de pe deget.
Eliza are 29 de ani și lucrează ca Social Media Manager la o agenție de marketing online. Ea se întoarce din Bucureşti în orăşelul natal pentru înmormântarea mătușii sale, Angela, convinsă că va rămâne aici doar o scurtă perioadă. Micul oraș (fictiv) Mocănești nu are nimic să-i ofere, crede ea, în afară de o relație tensionată cu tatăl ei, de fantoma mamei alcoolice și deprimate și de amintirea dezamăgirii pe care a trăit-o în liceu, când iubitul ei a părăsit-o pentru o colegă.
Însă surprizele se țin lanț: descoperă că mătușa ei, niciodată căsătorită, avea o relație cu fosta ei profesoară de psihologie; află că este moștenitoarea apartamentului mătușii, cu tot cu cel mai urât cățel din lume; iar fostul iubit, Cătălin, reapare în viața ei și este mai atrăgător ca niciodată… doar că are un copil, iar soția lui l-a părăsit. În plus, se pare că nu știe adevărul despre moartea mamei ei.
Atunci când scriu, îmi place să pun o fărâmă de amuzament chiar și în subiectele ,,grele”. Umorul, ironia și sarcasmul sunt mecanisme de adaptare subestimate. Apoi, urmăresc să îmi fac poveștile cel puțin la fel de antrenante ca un serial de pe platformele de streaming. Îmi doresc ca acțiunea cărții să aibă o calitate cinematică, să vină cu tot felul de răsturnări de situație, să te facă să pufnești în râs, dar și să te pună pe gânduri și să schimbe ceva din modul în care privești viața.
Protagonista cărții, Eliza, evoluează de la o hipsteriţă cam imatură, singuratică şi plină de resentimente, deși realizată profesional, la o femeie care înțelege că trebuie să abordeze viaţa ca un adult dacă vrea să nu se mai simtă sufocată de trecut. ,,Respiră, Eliza!” este, în esență, un roman despre maturizare deghizat într-o comedie romantică.
Antonia Puskas (proprietar verificat) –
Mi-a placut cartea atat de mult, incat o sa o recitesc. Nu ma pricep la comentarii literare, dar ca simplu cititor consider ca este o carte foarte bine scrisa si cu o poveste inchegata. Se deruleaza totul in fata ochilor ca un film.
Konstantina Kristea (proprietar verificat) –
Nu am lăsat-o din mână până nu am terminat-o. Textul curge foarte natural, pe lângă povestea în sine. Mulțumesc pentru zâmbete! 🙂
Vorbe pentru suflet –
Viață. Experiență. Ironie…
Zilele trecute m-am bucurat de o lectură pe cinste, și de această dată Iulia Nani m-a fascinat cu o poveste plină de conținut care a îmbrăcat haina unor destine ce s-au perindat prin viață în căutarea sufletului pereche. „Respiră, Eliza!” s-a dovedit a fi o comedie romantică menită să provoace emoții, să stârnească râsul și să te prindă în mrejele ei. Pe tot parcursul lecturii am simțit că vizionez un film de dragoste amuzant, cu personaje în toată paleta de culori care au evoluat frumos și mi-au arătat că viața e cu bune și rele, cu lacrimi amare dar și cu vise ce merită trăite la maxim. Nu o dată am dat foaia și am analizat viața eroinei, i-am pus în balanță deciziile și am admirat-o pentru tot ce a făcut… chiar și pentru tot ce a lăsat în urmă. Mi-a plăcut felul în care personajul principal a fost construit și evoluția pe care aceasta a avut-o de-a lungul evenimentelor. De la femeia care se supune tot timpul, Eliza devine un om puternic, convinsă de propriile forțe, și nu doar atât. Vă asigur, o poveste incitantă și plină de … respiră, respiră, respiră! Dar și de zâmbete cât încape!
O avem ca eroină pe Eliza, o tânără de 29 de ani care nu se regăsește pe sine într-o mare de oameni. Singurătatea Bucureștiului o apasă iar dorința de a aparține o împinge să ia decizii pripite, iar aflarea unei vești triste o împinge într-o stare atât de confuză încât îi rămâne doar să se întoarcă de unde îi sunt rădăcinile și să facă față acelor încercări ce vin la pachet cu… respiră, Eliza! Înmormântarea mătușii sale, Angela, deschide în sufletul tinerei noastre o prăpastie și mai mare a amărăciunii, acum nu mai este cea care a ascultat-o atunci când la nimeni nu a trebuit, acum nu mai are pe ce umăr să-și pună capul și cine să-și ofere cele mai prețioase sfaturi. Golul emoțional se adâncește iar când află că toată moștenirea mătușii prin testament îi revine ei confuzia e și mai mare, astfel decide să mai rămână printre amintirea ce i-a lăsat-o defuncta, să mai afle de ea, de familia sa care și-a înnodat viața printre secrete și jumătăți de măsură. Printre neiubire și dominare. Acum simte să vrea să-și acorde și ei o șansă la nou mai ales că își întâlnește prima iubire; o dragoste încă neconsumată plutește între ei iar Eliza vrea să o parcurgă integral pentru a simți acea plenitudine de care a fost privată. Micul oraș nu îi oferă acel anonimat obișnuit însă simte că acolo, printre chipuri cunoscute se regăsește pe sine, familiaritatea tuturor acțiunilor o face să privească totul în retrospectivă, să-și cunoască tatăl mai bine, să îi descopere tainele mătușii și modul său de trai cât și pe ea, o Eliza timidă cu inimă adolescentină care nu și-a trăit încă visele deplin. Împreună cu Cătălin aceasta își dă voie să proiecteze acei ani în câteva nopți, să se dezintegreze în brațele lui și să fie aici și acum tot mai mult, tot mai prezentă. Însă negura dezamăgirii o apasă, el este încă căsătorit, el este tată, iar acest lucru nu poate anula responsabilitatea lui pentru familia sa, atunci ea cine este pentru el? Parcă Liz cea din adolescență trăiește o nouă decepție, și tot cu acel prim bărbat care i-a furat mințile. Acum este mult mai intens deoarece Eliza s-a săturat să plutească în derivă, acum vrea stabilitate, vrea iubire dar și acea certitudine că totul va fi bine, Și nu doar când se stinge lumina. Pe de altă parte a baricadei Cătălin nu vrea să piardă acea șansă de a fi cu ea, cu o fetiță mică de crescut și cu o soție plecată peste hotare în căutarea binelui absolut acesta se gândește serios să-și reconsidere prioritățile. Părăsirea lui de către soață a venit ca un duș rece, parcă l-a trezit din acea amorțeală, și simte că doar Liz, acea Liz îl poate scoate din apatie.
Cum a evoluat relația celor doi vă îndemn să aflați, cert e că nimic nu e simplu, ca și în viață, ni se servește una caldă alta rece; iubirea mereu are gust dulce-amărui, iar în cazul celor doi sunt și resentimentele trecutului, sunt și necuvintele care vorbesc cel mai tare cât și experiențele anterioare care au modelat din inimile lor fugari prin viață. Din frica de a nu fi răniți. De a nu trăi cu jumătăți de măsură. Și totuși, destinul i-a aruncat din nou în brațele unul altuia și i-a făcut să-și retrăiesc amintirile și iubirea mistuitoare ce le-a legat destinele în tinerețe. Conexiunea sufletelor lor se resimte prin fiecare por, însă întrebarea ce-ar fi fost dacă … persistă în aer, sau, de ce ea și nu eu? De ce tocmai acum? Urmări ale unei despărțiri mult prea fulgerătoare. Însă acum e acum iar Eliza învață să-și accepte toate stările și să-l primească pe Cătălin în viața ei, cu tot bagajul său existențial. Chiar dacă nu-i este ușor. Pentru că gelozia e o prietenă feroce. Pentru că nemulțumirile sunt accesorii ce au o toxicitate mare iar teama e o haină mult prea strânsă în jurul corpului ce nemulțumește, creează ostilități și iritații severe. Dar dacă iei totul pe o notă de umor parcă nici decepțiile nu sunt chiar un capăt de lume, nici dialogurile aprinse nu sunt tragedii mai ales că finalurile se ajung consumate în așternuturi. Ei, cum altfel! Ziceam mai sus, o poveste dulce-amăruie!
Cartea „Respiră, Eliza!” s-a dovedit a fi un roman plin de umor și emoție, în tot ansamblu scrierea este o lecție de viață pe care cu toții ar trebui să o învățăm. Autoarea ne transmite prin poveste că viața este un drum lung presărat cu piedici, suferințe, dar și momente plăcute, care te vor împinge să-ți urmezi calea și să ai curajul să îți îndeplinești dorințele, să iubești și să te lași iubit/ă. A fost cartea ce s-a prezentat ca un film în care fiecare și-a avut rolul său, și s-au completat atât de vizual încât m-am simțit parte din această viață a lor, din această istorisire ce s-a așternut frumos în pagină. Lumea conturată de Iulia Nani pare atât de reală și palpabilă, încât lasă amprente pe retină dar și pe buze, ochii citesc iar fața își ia forma unui zâmbet fugar … pentru că am râs din inimă și am parcurs această călătorie literară cu toată aprecierea. Dacă vă doriți să citiți o poveste de viață plină de încărcătură emoțională și cu note de amuzament, atunci cartea „Respiră, Eliza!” este perfectă pentru voi. Sunt convinsă că o să vă placă!
https://vorbepentrusufletblog.wordpress.com/2023/12/15/citind-o-pe-iulia-nani-cartea-respira-eliza/
BookCafe –
Respiră, Eliza! Un îndemn în care poate fi vorba de oricine altcineva. Și eu pot fi Eliza, oricine poate fi, cândva în această viață, în locul ei – o tânără dedicată muncii sale, pasionată de ceea ce face și încurajată de propriile rezultate să meargă mai departe. Dar care trăiește parcă pe pilot automat, care are viața planificată pentru următori câțiva ani și care, îngropată în muncă, uită de restul – familie, prieteni, viață privată. Că doar are job, e bună în ceea ce face, deci e mulțumită și foarte fericită cu viața ei. Cartea asta a fost semnul de care aveam nevoie pentru a înțelege că pot încetini ritmul și că e nevoie să respir, să simt că respir înainte de orice. Un semn că prea des arăt precum tipa de pe copertă – obosită, oftând din greu și sătulă de anumite situații.
Și parcă văd că prea despic firul în patru și transform o comedie romantică în cea mai tare lecție de viață, dar dincolo de comicul poveștii, de relaxarea și starea de bine pe care o ai citind cartea aceasta, mai e și altceva – asta simt și vreau să scot în evidență și ceea ce e dincolo de cuvinte. Respiră, nu fi doar pe fugă în viața ta. Respiră, nu te asigura că faci totul așa cum se așteaptă ceilalți să le faci. Respiră ca să simți că trăiești pentru tine, nu doar pentru job-ul care-ți aduce banii necesari traiului și satisfacție profesională – e bună și ea, dar nu e totul! Respiră și amintește-ți ce e viața și ce contează cu adevărat.
Respiră, Eliza! Viața continuă, dar îți cam atrage atenția și-ar fi bine să o iei în seamă – că nu o face întâmplător. Respiră și fii atentă – fără să mai ascunzi sub preș tot ce nu-ți place, tot ce nu e chiar bine în viața ta. Că sunt destule aspecte pe care le-ai ignorat pe motiv că muncă multă, că totul e bine și că nu simți nevoie de mai mult, că vrei carieră, nu relație. Îți ocupi cât mai mult din zi – din viață, în general, doar ca să nu mai ai timp să te gândești la neîmplinire
Respiră, Eliza! – Ai șansa de care era absolută nevoie!
În momentul în care nu reușești să vezi decât ceea ce ți se pare, vine, în ajutor, cea care te susține în toate: viața. Nu, Eliza, nu ai greșit cu nimic sperând că Marius îți va răspunde la sentimentele pe care tu le nutrești vizavi de el. Nu e nimic în neregulă să-ți dorești să fii iubită de bărbatul pe care-l iubești – sau față de care simți ceva. Micul accident a fost cea mai bună dovadă că meriți să vezi adevărul așa cum este el
Nu e deloc plăcut să realizezi că bărbatul la care visai – cu ochii deschiși nu este așa cum credeai tu. Dar dincolo de vălul care ți-a redat claritatea, mai e ceva: reacția lui nu a fost foarte prietenoasă. Cât de comic poate fi, domnule dragă, să-ți vezi colega de serviciu accidentată de un neatent? Amuzamentul nu e fairplay – că nu era nimic de râs. Eliza, când un om nu e pentru tine, vei vedea asta – ți se va arăta asta foarte clar. Uneori, degeaba sperăm și visăm la cineva dacă nu e pentru noi. Dar nu este doar pentru că, Eliza, draga mea, de fapt, merităm mai mult. Ascultă ce-ți zic – spune asta o pățită.
Accidentul nu e singurul eveniment total neașteptat. Un telefon și-o veste, schimbă toate planurile și prioritățile Elizei. E forțată de noul eveniment din viața ei să uite de restul necazurilor dureroase și să se întoarcă în Mocănești. – locul unde ar trebui să fie acasă. Ajunge aici și speră ca regăsirea cu tatăl ei să fie altfel – mai caldă, să fie mai apropiat. Dar în relația tată-fiică lucrurile sunt reci – se cere o rezolvare? Cu siguranță, da! Ziceam de șansă, poate că aceasta este ocazia cea mai bună să se rezolve totul între ei.
Respiră, Eliza! – Ce vrei și ce primești, de fapt?!
De foarte multe ori ne dorim ceva din tot sufletul, dar ajungem să conștientizăm că trăim sau avem parte de cu totul altceva – chiar și opusul. Și ne revoltăm că am cerut de la viață ceva foarte clar, dar nu am primit ce-am cerut. Am pățit-o, Eliza! Și nu mi-a fost ușor să diger realitatea și să o accept – fără să mă supăr, fără să mă revolt puțin pentru nedreptate! Așteptarea și speranța ne ajută să rezistăm, să luptăm în continuare și să visăm – fără să încetăm vreodată să credem că vom primi cândva ceea ce ne dorim.
Eliza, primim ceea ce ne dorim, mă crezi? Știu că nu – și nu te judec pentru asta, căci și eu am momente când nu mai cred nimic, în nimic și în nimeni. Am înțeles că, de multe ori dorințele devin realitate , dar nu întotdeauna Dar mai mereu împlinirea nu se petrece pocnind din degete, nici nu prin modalitățile văzute de proprii ochi. Viața are propriile căi, iar dorințele modalități infinite de a se transforma în realitate. De ce-am crede că altfel nu se poate? Și câte mai trebuie puse în ordinea potrivită înainte de îndeplinire!
Eliza înțelege și că pierderile iremediabile o pun în fața unor situații pe care nu le-a mai trăit. E nevoie ca ea să se adapteze, din mers, la schimbarea asta – pe care nu a cerut-o. Ce să vezi? Nu garantez decât că nu a cerut schimbarea aceasta în forma în care a primit-o. Că nu cerem niciodată greutăți, suferințe și pierderi, dar de foarte multe ori, binele nu vine pe aripi ușoare de fluture.
Nu-i cere nimeni să uite de ceea ce o împlinește pe toate planurile, ci să fie realistă și să-și reamintească asta: cât de multe trebuie să rezolve ca să-mi pună puțină ordine în viață. Și implicit să-și acorde puțin mai multă atenție Ce a primit Eliza de la Angela și cum va gestiona noutatea din viața ei?
Ce a primit, de fapt? Confirmarea că nu a fost uitată, că nu a rămas singură și că poate reuși totul – condiția este să știe ce vrea cu adevărat. Are ocazia de a se reîntâlni cu trecutul. Ce va face de această dată? Cert e că fata nu s-a întors degeaba în Plictisești . – nu are timp să se plictisească: Abia reușește să doarmă.
Respiră, Eliza – Între vechi și nou. Alegerea
Într-un oraș mic nu ai nicio șansă să fugi de ochii nimănui. Eliza refuză să se revadă cu Cătălin – iubirea din trecut care se sfârșește prost pentru ea. Dar când te străduiești mai tare, vine la tine o fetiță care are nevoie de codițe. Și planul pică de tot. Întâlnirea cu Cătălin e la ordinea zilei dintr-un motiv ce ține de dorință și alegere, evident.
Nu au planuri de viitor. căci ea se va întoarce în capitală, la viața ei profesională, iar el va rămâne acasă, alături de fiica lui – pe care o are împreună cu nevasta plecată prin țările calde. Relații cu beneficii și scenarii care mai de care. O nouă veste o ia pe nepregătite: bărbatul divorțează. Asta schimba total situația – mă așteptam la asta încă de la început, numai Eliza a început să viseze la posibilitatea unei împăcări.
Șocul și groază revin în viața tinerei Eliza! De la agonie la extaz a fost nevoie de o discuție în intimitate, dar de la extaz la agonie oare ce-o să fie? O discuție cu voci ridicate, în plină stradă – adevărul dureros a fost spus fără menajamente. Ce urmează? Un deja vu – o situație de care ai mai avut parte, sigur nu ți-o dorești, indiferent dacă ești femeie sau bărbat.
Profesional e pe val, vrea să continue singură și îi cam surâde norocul. Asta o bucură, dar nu suficient cât să ascundă suferința din dragoste. Apare de nicăieri – deloc întâmplător, căci așa e viața, îți dă unele șanse mai repede decât te-ai fi putut aștepta, un bărbat interesant, care o încurajează și îi creionează viitorul în culori pastelate. Îi dă foarte multă încredere și nici nu vrea să o lase singură.
Alegerea Elizei m-a întristat puțin – de asta i-am dat, inițial 4,3/5. Am revenit asupra notei pentru că am realizat că nu m-a supărat decizia și alegerea ei – nici eu nu fac mereu ce vor alții și dacă nu e alegerea mea, nu am dreptul să o judec.
Respiră, Eliza! – Ce-ar fi fost dacă…?
Alegerea Elizei ar fi fost alta? Nu mă supăram atât de tare pe atitudinea Elizei față de Bogdan..
Nu alegerea m-a supărat cel mai tare, de fapt. Am înțeles că Eliza și-a dorit, a decis și așa va fi viața ei – în care nimeni nu are voie să intervină. Eu una îmi doream să văd mai mult din evoluția lui Bogdan Panait. El mi s-a părut a fi cel dezavantajat. A fost alături de ea când a avut nevoie, ca mai apoi, tot el să fie cel ”șifonat”. A ”ieșit” din scenă fără nimic altceva, căci și cuvintele bune s-au terminat parcă pentru el.
A decis, dar până la reacția finală.. e cale lungă. Poate a fost insistent, nu zic nu, dar ai uitat cum s-a purtat bărbatul iubit? Chiar dacă ar fi avut alte milioane de argumente, alegerea ta nu o putea influența, asta e clar. Dar care a fost răsplata? Una pe care nimeni nu o merită! Asta m-a supărat – modul cum s-a terminat totul, nici măcar într-o atmosferă amicală,
Și dacă Eliza s-a purtat așa, eu voiam să mai citesc. Măcar 50 de pagini care să-l pună în ”lumina reflectoarelor” pe Bogdan Panait, să aflu cum evoluează, dar mai ales cum e răsplătit – de viață, că de oameni am văzut, pentru binele pe care l-a făcut cuiva. Oricine merită să primească mai mult pentru binele pe care-l face
Mi-au plăcut personajele? Da, chiar au fost reale și în multe situații m-am văzut ca într-o oglindă. L-am apreciat și pe Cătălin, dar trebuia să dea și cu bâta în baltă – parcă prea ușor a lăsat copila să plece la mamă și motivația pentru care a făcut asta nu mi-a sunat foarte bine. Ai rămas cu un copil, un copil pe care l-ai crescut singur. După atâta timp în care nu ți-a fost ușor, poate spune un tată așa? Sau poate-s eu prea sensibilă în unele cazuri. Eliza ar fi fost o a doua eu dacă ar fi realizat că a cam dat-o de gard – că nu e o rușine.
Vreau o continuare, un nou volum plin de emoție și profunzime. Vreau o continuare în care să văd ce mai fac personajele, cum le mai e viața, ce-au mai învățat, cât de mult s-au maturizat odată cu trecerea timpului – odată și cu experiența de viață pe care au căpătat-o. Ar fi păcat să nu înțelegem mesajele și lecțiile vieții în stil Nani.
https://bookcaffe.ro/respira-eliza-iulia-nani/
Literatura pe tocuri –
Cu Iulia Nani am făcut ”cunoștință” în 2021, când am citit cartea ei de debut, Cine nu e gata. Pentru că mi-a plăcut la vremea aia, am vrut să citesc și a doua apariție – Respiră, Eliza! Se pare că am fost inspirată, dat fiind faptul că am avut plăcerea să găsesc încă o carte drăguță, scrisă cursiv, ușurică, însă totodată cu ceva implicații ascunse. Și cu niscaiva probleme mai serioase. Iulia Nani are o experiență serioasă în marketing, neuromarketing, branding și cam tot ce ține de ramura asta. O urmăresc pe Facebook și vă zic că îmi fac plăcere și postările ei, mă inspiră și învăț câte ceva din ele. Drept să vă spun, titlul cărții mi s-a părut inițial ușor ciudat, însă intrând mai adânc în poveste, îmi dau seama că a fost ales inspirat!
”Treptat, Eliza începu să se dezmeticească din visul siropos pe care îl avusese cât fusese knock-out. Fața o durea și o ustura, dar parcă și mai tare o ustura cum sărise Marius ca ars să precizeze că ei doi nu erau un cuplu.”
Cam așa începe propriu-zis povestea Elizei, care pare a fi cea mai singură ființă de pe planetă. Nu tu prieteni, nu tu iubit, nu nimic. Iar faptul că un biciclist o lovește fix în fața tipului de la muncă pe care îl place, nu o ajută cu nimic. Mai ales că cei din jur își dau cu presupusul că cei doi formează un cuplu, iar Marius ține să clarifice înainte de toate că nu e așa. Orgoliul Elizei e rănit profund, mai ales că arată ca după război:
”Buza de sus era însângerată și i se umflase aproape de două ori față de dimensiunea normală. Pe obrazul stâng avea ditamai julitura, iar în frunte un cucui, tot însângerat. După ce trecu de primul șoc, observă că mai avea o rană destul de profundă pe umărul stâng, ambele mâini julite, iar din genunchiul stâng îi șiroia sânge.”
Frumos start, ce să zic! Eliza, eroina noastră, parcă e predestinată să aibă ghinion. Idee întețită și de faptul că află că mătușa ei a murit și este chemată în orașul natal să ia parte la evenimentele ce urmează. Așa ajunge înapoi la Mocănești, o localitate mică, unde nu se întâmplă nimic. Acolo are de-a face cu tatăl ei, cu care relația nu este foarte bună, cu partenera de viață a mătușii sale (care e profesoara ei), cu cea mai bună prietenă, dar și cu iubirea ei din liceu, Cătălin (acum căsătorit și cu un copil).
Lucrurile iau ceva avânt, Eliza se trezește moștenitoarea apartamentului mătușii sale, iar cu Cătălin se pare că se înfiripă ceva (e separat de soție, nu vă gândiți la prostii). Așa că motivele de a rămâne în oraș pare că se înmulțesc, iar Mocănești nu i se mai pare acel colț uitat de lume. Totuși, pe Eliza o copleșesc problemele de la muncă, relația cu tatăl ei și secretele de familie, dar și relația cu Cătălin. Chiar dacă pare că s-a separat de soție, relația dintre soți e destul de complicată. Iar Eliza riscă iar să fie părăsită.
În orice carte de-a Iuliei Nani am sesizat acea ”fărâmă de umor” pe care o strecoară cumva. Eliza e genul corporatist, fără viață socială, fără o relație amoroasă, trăind pentru muncă și având o viață anostă. Atunci când apare ceva nou în viața ei, nu știe cum să reacționeze. Îi e greu să se lase purtată de val, dar mai ales îmi pare că îi e greu să se rupă de trecut. Asta ținând cont de relația cu Cătălin. După atâția ani să te mai gândești la o iubire adolescentină…
În plus față de umor, de situațiile tragi-comice în care se află Eliza, regăsesc și o abordare mai serioasă a problemelor. Ceea ce m-a bucurat. Eliza se redescoperă. Se reinventează, aș putea spune. Inițial, impresia mea față de ea nu e una din cele mai bune. Îmi pare că este o persoană care nu se iubește. Care nu are respect pentru ea însăși. Și asta pentru că acceptă o relație cu un bărbat căsătorit, doar de dragul vremurilor trecut și poate și dintr-o dorință de răzbunare. Ulterior, Eliza își mai revine și începe să gândească mai mult. Devine o persoană mai cu capul pe umeri.
”Dintr-odată, totul i se păru atât de penibil, toată zbaterea ei atât de inutilă! Înțelese până la nivel celular că trăise doar pe jumătate în toți acești ani, idealizând un bărbat care era doar un om ca oricare altul și urând o femeie care era și ea tot un simplu om. Bine, un om care câștigase la loteria genetică a sânilor și avea gene nefiresc de lungi și dese, dar totuși.”
Nu îmi scapă micile intruziuni de umor, chiar și când lucrurile par a merge prost. Dar se pare că atunci când nu mai poți, mai poți un pic. Așa și Eliza, chiar dacă realizează târziu ce a mers prost în toți acești ani, poate că nu e prea târziu pentru ea. Își mai oferă o șansă și bine face. Din punctul meu de vedere, Respiră, Eliza! e mai mult decât o carte ”pentru fete”. Mai tragi și concluzii mai serioase, mai și râzi, mai și iubești, mai și speri. Și parcă rămâi cu ceva bun din toată povestea.
https://literaturapetocuri.ro/respira-eliza-iulia-nani-editura-siono-recenzie.html
Delicatese literare –
Unele relaţii încep cu un inel pus pe deget, iar altele cu unul scos de pe deget.
Eliza are 29 de ani și lucrează ca Social Media Manager la o agenție de marketing online. Ea se întoarce din Bucureşti în orăşelul natal pentru înmormântarea mătușii sale, Angela, convinsă că va rămâne aici doar o scurtă perioadă. Micul oraș (fictiv) Mocănești nu are nimic să-i ofere, crede ea, în afară de o relație tensionată cu tatăl ei, de fantoma mamei alcoolice și deprimate și de amintirea dezamăgirii pe care a trăit-o în liceu, când iubitul ei a părăsit-o pentru o colegă.
Însă surprizele se țin lanț: descoperă că mătușa ei, niciodată căsătorită, avea o relație cu fosta ei profesoară de psihologie; află că este moștenitoarea apartamentului mătușii, cu tot cu cel mai urât cățel din lume; iar fostul iubit, Cătălin, reapare în viața ei și este mai atrăgător ca niciodată… doar că are un copil, iar soția lui l-a părăsit. În plus, se pare că nu știe adevărul despre moartea mamei ei.
Atunci când scriu, îmi place să pun o fărâmă de amuzament chiar și în subiectele ,,grele”. Umorul, ironia și sarcasmul sunt mecanisme de adaptare subestimate. Apoi, urmăresc să îmi fac poveștile cel puțin la fel de antrenante ca un serial de pe platformele de streaming. Îmi doresc ca acțiunea cărții să aibă o calitate cinematică, să vină cu tot felul de răsturnări de situație, să te facă să pufnești în râs, dar și să te pună pe gânduri și să schimbe ceva din modul în care privești viața.
Protagonista cărții, Eliza, evoluează de la o hipsteriţă cam imatură, singuratică şi plină de resentimente, deși realizată profesional, la o femeie care înțelege că trebuie să abordeze viaţa ca un adult dacă vrea să nu se mai simtă sufocată de trecut. ,,Respiră, Eliza!” este, în esență, un roman despre maturizare deghizat într-o comedie romantică.
Mi-a plăcut mult prima carte a autoarei – ”Cine nu e gata”, despre care am avut plăcuta surpriză să aflu că va fi ecranizată, astfel că am fost nerăbdătoare să descopăr și următoarea sa carte – ”Respiră, Eliza!”
Respiră, Eliza! este o comedie romantică cu multe întorsături de situație, dar care abordează și teme serioase precum efectul traumelor din copilărie asupra deciziilor ulterioare din viață, decepțiile din dragoste, alcoolismul, depresia, închistarea în prejudecăți, nesiguranța și curajul de a-ți asuma riscuri.
Personajele cărții sunt imperfecte dar, tocmai de aceea, cu atât mai credibile.
Eliza, o tânără de 29 de ani, a reușit pe plan profesional, lucrând ca Social Media Manager la o agenție de marketing online, însă pe plan personal a bifat eșec după eșec, încă puternic marcată de decepția suferită în liceu, când primul ei iubit, de care era îndrăgostită nebunește, a părăsit-o pentru vampa clasei, lăsând-o cu inima frântă.
Vestea că Angela, mătușa ei iubită și singura ei confidentă, a murit pe neașteptate o readuce pe Eliza în orașul ei natal, Mocănești, unde are parte de surpriză după surpriză.
În primul rând, descoperă abia acum motivul pentru care mătușa ei nu s-a căsătorit niciodată, aflând că aceasta avea o relație de ani de zile cu fosta ei profesoară de psihologie, relație puternic blamată de tatăl Elizei, care se înstrăinase de sora lui.
În al doilea rând, Eliza este informată de avocatul Angelei că este unica moștenitoare a averii acesteia, constând într-o sumă mare de bani și un apartament cu tot ce era în el, inclusiv un cățel tare urât.
În același timp, drumurile Elizei se tot intersectează cu cele ale lui Cătălin, fostul ei iubit, care își creștea singur fetița în vârstă de 6 ani, după ce soția lui plecase la muncă în Spania.
Deși încearcă din răsputeri să-l evite, Eliza nu poate rezista farmecului și insistențelor lui Cătălin, începând o relație pasională cu acesta și îndrăgind-o pe fiica lui.
Vrând să dea o șansă relației ei cu Cătălin, descoperind că nu încetase niciodată să-l iubească, Eliza își dă demisia de la locul ei de muncă și începe o afacere pe cont propriu.
Însă soția lui Cătălin revine pe neașteptate în oraș, iar Eliza are o senzație de deja-vu…
Din acest moment, trebuie să recunosc că m-au enervat destul de tare deciziile și acțiunile personajelor, unele dintre ele sfidând logica.
Dacă aș fi putut să intru în carte, pe Cătălin l-aș fi zgâlțâit tare de tot. Înțeleg să te prostească cineva o dată, dar a doua oară e prea de tot! Pe de altă parte, mi s-a părut că prea ușor s-a întors la 180 de grade, renunțând fără să lupte la copil și întorcându-se cu coada între picioare la Eliza.
În ceea ce o privește pe Eliza, mi s-a părut că aceasta s-a aruncat prea grăbită într-o nouă relație cu Bogdan, un bărbat de afaceri carismatic, picat parcă la țanc într-o vizită de lucru în micul orășel. Pe cât de repede a intrat în relație, pe atât de repede a și ieșit, fără prea multe explicații, dându-mi impresia că pentru ea a fost doar un pansament sufletesc, iar pentru el doar o aventură comodă și pasageră.
Din punctul meu de vedere, relația cu Bogdan putea să lipsească foarte bine din carte. Cred că Eliza își putea recăpăta încrederea în sine și în alt mod.
Chiar eram curioasă care va fi, în cele din urmă, deznodământul. Va fi dispusă Eliza să-i mai acorde o nouă șansă lui Cătălin? Vă las plăcerea să descoperiți singuri răspunsul în carte.
Aș vrea să remarc atât titlul cărții cât și coperta, ambele foarte inspirate.
Viața nu este un șir de certitudini. Dacă stai cu sufletul la gură de frică să nu se întâmple ceva rău la următorul colț, dacă nu ai curajul să-ți asumi riscuri, poți pierde multe oportunități și chiar să ratezi orice șansă la fericire. Și noi, ca și Eliza, trebuie să ne aducem aminte să respirăm, din când în când…
Cartea îți oferă o lectură plăcută și deconectantă, v-o recomand! M-aș bucura ca și după această carte să se realizeze un film.
https://www.delicateseliterare.ro/respira-eliza-de-iulia-nani-editura-siono-recenzie/